Mă cheamă Florin Popescu.

   M-am născut şi am crescut în România şi am locuit în Japonia doisprezece ani în total.

In 2003 am terminat cursul de doctorat al Universităţii din Kyoto şi la putina vreme după aceasta am obţinut titlul de doctor in litere, pe specialitatea Limba si Literatura Japoneză (pe diploma mea specialitatea nu e scrisa, singura diferenta dintre diploma mea si a unui doctor in Istoria popoarelor din Africa Centrala e numarul scris la inceput; toti sunt doctori în litere).


Teza mea de doctorat tratează despre o carte (de fapt doua, originalul in latina si traducerea in japoneza) scrisă de către un misionar creştin spaniol în Japonia cu putin inainte de 1600. In prezent, există un singur exemplar în latina, "Compendium Catholicae Veritatis", păstrat la Vatican şi tot unul singur al traducerii in japoneză, găsit in ultimii ani ai secolului al 20-lea in Biblioteca Universităţii din Oxford. Amandouă sunt scrise de mână, dar nu de către un european, ci probabil de către un japonez nu prea obişnuit să scrie cu pana. Exemplarului in japoneza ii lipsesc copertile laolalta cu primele aproximativ 100 de pagini si ultimele aproximativ 20, asa ca nu se stie cum a fost numit in japoneza.  Se presupune insa, dupa o nota de la inceputul celei de-a treia parti,  că se numea "Shinjitsu no Kyo", nume care corespunde cu traducerea unei parti din titlul in latină ("Cartea Adevarurilor") .

  La vremea anilor 1600 calugarii iezuiti din Japonia aveau o tiparniţă, la care insa nu a avut acces si "Cartea Adevarurilor", existând alte opere considerate de mai mare importanţă. Cartea a fost totusi copiata de mana si folosită in seminarii pana pe la 1620, cand aproape toate institutiile crestine fusesera mutate deja la Macao din cauza prigoanei. Cele doua copii rămase au fost probabil rătăcite prin vreo cală de corabie si nu se stie mai nimic despre modul in care au ajuns in bibliotecile in care se afla acum.

   Oricum, datorita faptului ca nu au fost tiparite nici atunci si nici mai tarziu, aceste doua carti au ramas aproape necunoscute si astfel am avut ocazia sa fiu eu printre primii care sa scrie ceva despre ele. Se pare insa ca va mai trece ceva vreme pana cand ele vor ajunge cat de cat populare in domeniu, ca sa nu mai vorbim de marele public.

Dupa vreo doi ani de partiale succese in gasirea unei slujbe de profesor de japoneza in Japonia, am fost nevoit să renunţ la ideea de a preda japoneză veche japonezilor şi m-am angajat la o companie numita Sigma Co.ltd, aflata in municipiul Kure, prefectura Hiroshima, unde m-am ocupat de proiectarea, constructia si vanzarea unor detectoare laser de defecte de suprafatza pe interiorul găurilor cilindrice.

După atâţia ani, m-am hotărât să mă întorc în România, acasă. Să fie într-un ceas bun.
Imi plac foarte mult Aikidoul, muzica si motocicletele.

Prezentul mini-sait este organizat in trei parti independente: in română, în engleză şi în japoneză. O parte din continut este comuna, insa partile continand informatii specifice apar numai in limba in care mi-am imaginat ca ar exista cititori interesati. Pentru a ajunge la o anume subpagina intr-o anume limba, este nevoie sa reveniti la una dintre paginile de index si sa apasati pe unul dintre link-urile din partea superioara dreapta.